Astrologia medicală a fascinat din cele mai vechi timpuri dar din păcate manuscrise privind acest subiect au fost în mare parte pierdute sau uitate, în favoarea medicinei alopate. Pe când majoritatea dintre noi ne cunaştem semnul zodiacal sub care ne-am născut, prea puţini ştim că astrele ne pot spune ce diete şi ce măsuri igienice ar trebui să urmăm ca să ne păstrăm sănătatea.
Din punct de vedere istoric, cultural şi a civilizaţiilor, cele mai vechi ştiinţe ale omenirii numără astrologia şi naturismul. În puţinele cărţi de astrologie medicală care s-au păstrat în arhivele engleze, şi care provin abia din secolul al XVIII-lea, pentru a te califica în profesia de doctor în medicină, în oricare ţară europeană, erai obligat să parcurgi şi materia astrologie şi să ştii să faci o interpretare a unei teme astrale. Şi dacă studentul sau candidatul la titlul amintit, se dovedea deficitar în cunoaşterea astrologiei medicale, era considerat nedemn să practice medicina.
Practicarea astrologiei medicale astăzi nu mai este limitată la profesia de medic. Mulţumită calculatoarelor şi astronomiei, toţi cei care se arată interesaţi de astrologia medicală o pot face şi chiar se pot perfecţiona în această direcţie.
După cum îi spune şi numele, astrologia medicală îşi propune să arate predispoziţiile maladive ale nativului precum şi modul cum pot fi prevenite bolile. Aşa cum medicul recunoaşte cu ajutorul unei analize de sânge diagnosticul bolnavului, tot aşa şi specialistul în astrologie medicală vă poate spune ce nu este în regulă din punct de vedere a sănătăţii.
Tema astrală nu este tot una cu diagnosticul ci îşi propune ca prin analiză să stabilească o serie de caracteristici, în funcţie de aspect, mai slab sau mai puternic, şi să evidenţieze potenţialul de sănătate, dacă metabolismul se desfăşoară normal, mai încet sau mai repede, şi care sunt tendinţele patogene ale nativului. Astrologul poate observa uşor dacă starea de sănătate a unei persoane este afectată de ereditate sau de modificări induse încă din prima copilărie, şi poate stabilii factorii care au contribuit la aceste modificări – timpul, clima, expunere la radiaţii, traume, accidente, intoxicaţii medicamentoase, deşeuri toxice ş.a.
De asemenea, astrologul, poate stabili la fel de uşor starea psihică a nativului precum şi bolile psihosomatice de care poate suferi. În plus, pe baza cunoştinţelor de filozofie hindusă şi tibetană, horoscopul poate evidenţia boli din vieţile trecute care erodează organismul în viaţa actuală.
În acelaşi timp, trebuie spus, că există o deontologie profesională căreia astrologul se supune.
Astrologia este un limbaj simbolic care are patru dimensiuni, care se aseamănă într-un fel cu cele trei părţi ale vorbirii – vocabularul, morfologia şi sintaxa. Fiecare dimensiune are un rol diferit şi funcţionează înlăuntrul limbajului astrologic.
Tema natala reprezintă trăsăturile de bază ale trupului, minţii şi sufletului nativului. În timp ce multe dintre ramurile astrologiei citesc doar harta natală şi fac predicţiile care se impun, astrologia medicală este axată pe organism şi pe starea de sănătate a acestuia. Deci, orice configuraţie planetară dintr-o temă natală poate fi citită în două feluri: psihologic sau fiziologic, deşi ambele sunt interconectate în nici o altă ramură astrologică această citire nu este atât de complexă cum se întâmplă în astrologia medicală.
Cele patru dimensiuni ale simbol ismului astrologic sunt, după cum spune Jane Ridder Patrick:
· Planetele sunt substantivul limbajului astrologic. Ele joacă rolul principal pe scena vieţii nativului încă din momentul naşterii. Fiecare planetă este un semnificant care trebuie tălmăcit şi reprezintă o caracteristică esenţială individuală. De asemenea, planetele au afinitate aparte cu umorile şi temperamentul şi sunt asociate cu diverse organe interne, procese fiziologice sau regiuni anatomice.
· Semnele sunt adjectivele şi adverbele simbolismului astral. În esenţă, semnele vorbesc despre calităţi, condiţii şi perspective. În astrologia medicală, acestea sunt condiţia primară umorală sau temperamentală care afectează întreaga fiziologie şi metabolismul organismului. Pe de altă parte însă, semnele guvernează sau stăpânesc diverse parţi ale corpului, care adesea urmează un arhetip sau o relaţie simbolică cu semnificaţia de bază a semnului.
· Casele sunt predicatul şi, în acelaşi timp, prepoziţia limbajului astral. Casele disting diversele perioade din viaţa noastră pe arii dintre cele mai diferite în acelaşi timp, şi arată locul unde energia planetelor tinde să joace un rol în viaţa socială sau exterioară a individului. În astrologia medicală, Casele arată care este impactul din exterior asupra sănătăţii noastre, graţie factorilor de risc patogen asociaţi şi care implică o atenţie deosebită. Ele arată cum va evolua natura interioară a individului şi temperamentul său de-a lungul vieţii dar şi starea de sănătate a acestuia deoarece Casele au afinităţi cu diverse părţi ale organismului.
· Aspectele sunt conjuncţiile acestui limbaj şi care interconectează tot şi toate. Ele arată funcţiile de bază ale relaţiilor dintre energiile planetare din harta natală şi conexiunile dintre minte şi trup ale nativului. Punctele mijlocii, destul de frecvent folosite în astrologia medicală, arată punctele nevralgice sau vulnerabile din tema astrală.
Secretul ca totul să fie clar, ţine efectiv de interpretarea hărţii natale. Interpretarea este o adevărată artă care implică folosirea integrală şi integrarea tuturor celor patru dimensiuni simbolice ale limbajului astrologic. În astrologia medicală, de regulă este investigat terenul psihologic şi metabolic al individului precum şi predispoziţiile maladive native prin combinarea influenţelor planetelor şi a punctelor mijlocii.
Există mai multe tipuri de astrologie şi fiecare are dreptul să o aleagă pe cea în care crede sau crede că i se potriveşte. Astrologia predictivă este legată de factori care ţin de elemente de astrologie mundană cum ar fi evenimentele imediate sau mai depărtate în timp, poate stabili câştigul sau pierderea financiară sau când să înceapăo afacere etc.
Există chiar o astrologie judiciară şi politică care prin poziţia astrelor îi pot ajuta pe politicieni să aleagă un drum sau altul în concordanţă cu ideologia, cutumele sociale şi administrative, propria credinţă ş.a.
Astro – meteorologia este cunoscută din cele mai vechi timpuri, poate chiar prima formă de astrologie predictivă pentru că în funcţie de mişcarea astrelor strămoşii noştri ştiau când să înceapă aratul, când să iasă la cules şi când să pregătească pământul pentru o nouă recoltă.
La fel se întâmplă şi în astrologia medicală. Uneori pot apărea simptome care nu se regăsesc în harta natală, în schimb putem găsi cauza care determină manifestarea simptomului. De exemplu, sensibilitatea respiratorie poate fi cauza unor răcelile frecvente, a predispoziţiei spre bronşite sau pneumonii; puteţi avea dureri articulare pe care medicul le poate diagnostica fiind de natură reumatică sau artritică; un Saturn în Balanţă poate anunţa tulburări renale şi o filtrare prea înceată a toxinelor din organism; când bem apă îndeajuns tulburările se reduc şi toxinele sunt mai rapid eliminate; în timpul vacanţelor, activitatea fizică este mai redusă, mâncăm pe săturate şi ne odihnim, durerile articulare sau de spate se reinstalează. În toate situaţiile de mai sus sunt implicaţi rinichii şi singura soluţie este detoxifierea organismului, printr-un mod de alimentaţie adecvat din care să fie scoase o parte din proteine, se vor evita brânza grasă sau fermentată, apa minerală, sarea şi se vor consuma alimente care ajută rinichii să funcţioneze normal.
Astrologia medicală este de mare ajutor, de exemplu în chirurgie. Astrologul poate stabili cu exactitate data şi ora la care nativul să suporte intervenţia chirurgicală apelând chiar şi momentul în care acestuia să i se facă anestezia.
Care ar fi direcţiile pentru a studia astrologia medicală cum trebuie? Reputatul astronom, care era şi astrolog, Carl Sagan, vi-l amintiţi desigur din documentarele ştiinţifice pe care televiziunea română le prezenta la începutul deceniului opt şi unde comentariul savantului făcea accesibilă lumea astronomiei şi universul, Eilleen Neuman, Lee Lehman, Diane Kramer, Donna Chunnigham, Noel Tyl, Omar Garisson, Heinrich Daath, Nick Campion sau D.H. Cornell, sugerează câţiva paşi importanţi pentru studiul astrologiei medicale:
● semnele zodiacului sunt un drum excelent pentru a înţelege astrologia medicală deoarece ne face să înţelegem că între semne şi corpul uman există o anumită relaţie sau afinitate, cum vreţi să îi spuneţi;
● cele amintite sunt un excelent ghid mai ales dacă vom căuta să găsim cât mai multe informaţii în astrograma natală prin studiul dizarmoniilor dintre semne şi planete, în special a pătratelor (cuadraturilor – aspect negativ);
● odată cu semnele este important să înţelegem cum sunt plasate şi cum lucrează planetele în astrologia medicală. Semnul zodiacal se referă la regiunea anatomică afectată de boală, dar, în acelaşi timp, relevă şi cât este de puternică boala şi cât este de rezistent organismul; vă daţi seama că în afară de pătrate, planetele şi semnele fac şi alte aspecte, de aceea, într-un studiu de astrologie medicală, vor trebui luate în calcul şi celelalte aspecte de tip conjuncţie, trigon, sextil, quincuix, qvintil ş.a. Toate aspectele, fie ele bune sau rele, au efect asupra sănătăţii prin combinaţiile puternice care în sunt implicate în harta personală şi care pot fi puncte importante de pornire;
● în sfârşit, şi aici intervine marea artă şi talentul astrologului, va trebui să determine care vor fi potenţialele probleme de sănătate prin folosirea unor tehnici predictive cum sunt tranzitele, progresiile, arcurile solare şi eclipsele.
Când vorbim despre sănătate, primul punct la care facem referinţă este locaţia Soarelui, semnul în care se află şi ce aspecte face cu celelalte planete. În semne de foc de exemplu, dă energie, atingerea lui dă strălucire şi energie, în semne de aer dă căldură dar aceasta se împrăştie repede, în semne de apă puterea solară este mai atenuată pentru că natura aumedă a semnelor de apă nu permite focului să ardă, iar în semne de pământ care reprezintă densitatea materiei, Soarele conferă mai mult tenacitate decât vitalitate şi schimburile de energie sunt mult mai lente. Luna controlează umorile din organism şi ritmicitatea schimburilor de energie.
Medicina alopată este importantă în diagnosticarea şi determinarea intensităţii cu care evoluează boala, dar este neputincioasă în ceea ce priveşte detectarea predispoziţiei maladive. Astrologia medicală este bună pentru că detectează din timp predispoziţia spre boală şi momentul când aceasta poate răbufni, în schimb nu stabileşte diagnostice. Acesta este o particularitate prin care, atât astrologia medicală cât şi medicina alopată, explică boala.
Evaluarea calităţii stării de sănătate făcută de către medic poate fi desăvârşită prin examenul astrologic în care se urmăreşte:
- semnul şi casa în care se află o planetă,
- casele pe care această planetă le guvernează şi
- se axează mai ales pe cea care este considerată domiciliul planetei şi aspectele dintre planeta analizată cu celelalte planete. Dacă primim semnale despre o anumită slăbiciune din mai multe direcţii este clar că vorbim despre starea de boală şi în acest moment apelăm la progresii, la tranzite sau la revoluţia solară pentru a determina momentul cel mai apropiat în care boala se poate manifesta.
De exemplu, semnele şi simptomele asociate unei proaste funcţionări a sistemului nervos periferic sunt creşterea tensiunii, creşterea pulsului, dezechilibrul acido-bazic în favoarea acidităţii, creşte funcţia digestivă de absorbţie a calciului, scade nivelul magneziul, se intensifică activitatea hormonală prin secreţia de estrogeni. În cazul sistemului nervos parasimpatic avem situaţia inversă: scade tensiunea, scade pulsul, creşte alcalinitatea organismului, se pierde calciu şi are loc retenţia de magneziu, iar în aceasta situaţie este indicat consumul de carne.
În nutriţie, de exemplu, semnele cardinale răspund de oxidarea rapidă, cele fixe de oxidarea lentă iar cele mutabile de oxidarea combinată – lentă şi rapidă. Sau: este dovedit că astrele influenţează sistemul nervos prin Mercur şi Uranus. Implicit acestea îl influenţează şi pe cel periferic. Astfel, sistemul nervos parasimpatic se află sub tutela a trei planete: Luna care are funcţie reglatoare, Venus cu funcţie stimulatoare şi Uranus care are funcţie inhibitoare, în timp ce sistemul nervos simpatic se află sub dominaţia Soarelui care asemenea Lunii, are funcţie reglatoare, iar Mercur influenţează cortexul cerebral şi implicit funcţia cognitivă a creierului.
Totodată, trebuie să luăm în calcul şi ciclurile lunare .
Luând în considerare aspectul medical şi cel astrologic, se poate stabili ca aceste neajunsuri să fie corectate printr-o dietă adecvată, în care să domine legumele şi fructele, nicidecum carnea, în special cea roşie - carnea stimulează creşterea acidităţii astfel încât duce la dezechilibrul sistemului nervos prin scăderea activităţii sistemului nervos simpatic, sau se recomandă consumul de carne în cazul sistemului nervos parasimpatic.
Astrologia medicală relevă problemele de sănătate cu care ne confruntăm şi demonstrează totodată cât de diferită este ea de simpla idee de zodiac pe care o au cei mai mulţi dintre noi. nterpretarea datelor poate merge până la găsirea momentelor din copilărie când nativul a suferit de vreo boală şi boli pe care acesta le-a moştenit fie ereditar, fie le-a dobândit în timpul vieţii.
Cititorilor care sunt familiarizaţi cu propria hartă natală le va fi uşor să recunoască bolile sau predispoziţiile spre boală pe care le au. Oricum potenţialul pe care îl relevă astrologia medicală nu poate fi pus în evidenţă decât atunci când se face analiza temei astrale.
Medicina modernă foloseşte cele mai moderne tehnologii pentru a-i pregăti pe viitorii medici. Sau aşa ar trebui să fie. Printre studiile lor se numără specializări cum sunt pediatria, chirurgia, geriatria, anatomia, microbiologia ş.a. Dar puţini studenţi ştiu că aceste specializări sunt cursuri de dată relativ recentă. Într-un trecut nu prea îndepărtat, învăţăceii într-ale ştiinţelor medicale studiau şi botanica şi farmacopeea locală şi teoria umorilor şi astrologia. Şi ce ştiu ei şi mai puţin este că astrologia a fost practicată, ca parte integrantă a ştiinţelor medicale, de peste 2000. Marii gânditori, medici şi filosofi, de-a lungul vremii au studiat relaţia dintre medicină şi astrologie.
Antichitatea
Empedocle, 490 – 430 î.Ch., unul din străluciţii filosofi şi fizicieni ai Eladei, scotea la lumină taine ale lui Hermes Trismegistos şi ale cosmogoniei egiptene. După ce a studiat temeinic aceste mistere, Empedocle avea să afirme că lumea este derivată din patru elemente primordiale – focul, aerul, pământul şi apa - şi că tot ce există în lume este rodul combinării, în diverse proporţii, a acestor elemente. Principiul celor patru elemente s-a folosit de atunci, prin extensie, şi în astrologie.
În insula egeeană Cos a trăit şi a practicat nimeni altul decât Asclepios, zeul tradiţional al medicinii, cu mult înainte de a se naşte cel mai cunoscut medic din toate timpurile, Hipocrate (460 – 377 î.Ch.).
Hipocrate a conceput un sistem medical în care fiecare parte a corpului era corelată cu o stea fixă sau cu câte o planetă.
Aristotel (384 - 322 î.Ch.) fiul al unui medic de curte, Nichomachaos, avea să fie cel mai strălucit elev al lui Platon, dar şi un tutore şi dascăl celebru al unor prinţi la fel de celebri printre care s-a numărat şi Alexandru cel Mare. Aristotel a fost şi rămâne, creatorului unui adevărat tablou astrologic al lumii în care bolile erau puse pe seama dezechilibrului umoral din organism, boli pe care el le-a interpretat ca fiind acţiunea umorilor în corp. Învăţăturile sale în domeniul astrologiei, ale medicinii umorale şi ale bolilor, au constituit baza şcolii europene de medicină.
Pliniu cel Tânăr ( 23 – 79 d.Ch.) a scris o enciclopedie cu titlul Naturalis Historia care conţine informaţii şi despre astrologia medicală.
Krinas din Messalia ( circa 60 d.Ch.), astrolog şi medic, a practicat la Roma în timpul împăratului Nero. El îşi trata pacienţii în funcţie de poziţia astrelor.
Ptolemeu (100 – 178 d.Ch.), matematician, astronom, astrolog şi medic, a fost una din cele mai strălucite personalităţi ale antichităţii. El a coroborat şi a folosit cercetările înaintaşilor săi devenind unul dintre cei mai mari astrologi din lume. Opera sa de căpătâi, Tetrabiblos este valabilă şi astăzi. In ea, postulează in extenso despre bolile influenţate de planete, afirmând că Saturn induce tulburări în organism şi boli cronice, iar Marte are o afinitate mare cu bolile inflamatorii dureroase şi cu mortalitatea infantilă.
Galen (129 – 200 d.Ch.) a fost, de asemenea, un medic celebru în perioada romană şi medicul personal al împăratului Marcus Aurelius. El a elaborat teoria elementelor şi umorilor pe care a practicat-o şi despre care a scris în opera sa.
Evul mediu
Odată cu apusul antichităţii clasice şi cu scindarea Imperiul Roman în cel de Răsărit şi cel de Apus, arabii devin legatarii şi practicanţii astrologiei care joacă şi astăzi un rol important în viaţa popoarelor musulmane.
Cum rutele comerciale deveniseră, în evul mediu timpuriu, monopolul caravanelor arabe, astrologia avea să ajungă înapoi în Europa, unde terenul era deja pregătit ca ea să prindă rădăcini adânci. Regii, împăraţii, prinţii dar şi conducătorii religioşi au fost convinşi că soarta lor era influenţată de stele şi puţini au fost aceia care nu au ţinut cont de sfaturile astrologilor.
Astrologia şi medicina au fost strâns legate în Evul Mediu dovadă că Theophrastus Bombastus Von Hohnheim (Paracelsus, 1493 – 1541), un promiţător medic, filosof şi astrolog, nu s-a sfiit să afirme că fără cunoaşterea astrologiei, medicul este un pseudomedic!
Unul din cei mai faimoşi medici, care a fost în acelaşi timp şi un strălucit astrolog, a fost Michel de Notredame (Nostradamus, 1503 – 1566). Tratamentele sale din timpul ciumei negre l-au făcut cunoscut în toată Europa. Dar ceea ce l-a făcut celebru au fost catrenele sale care dovedesc cunoaşterea temeinică nu doar a astrologiei, a astronomiei şi a filosofiei ci şi o mare practică ocultă şi a căror interpretare suscită interesul cercetătorilor şi astăzi. Nostradamus va rămâne probabil pentru încă multă vreme cea mai enigmatică personalitate din toate timpurile.
Francis Bacon (1562 – 1656) considera că astrologia era foarte utilă pentru a face previziuni legate de vreme, pentru agricultură şi un lucru de nepreţuit pentru sănătate.
Robert Fludd (1571 – 1630), medic şi astrolog englez, a descris modul cum influenţează macrocosmosul (astrele) tiparul microcosmosul (biologicul) şi în general, viaţa pe pământ.
Mulţi astrologi din această perioadă sunt renumiţi astăzi pentru contribuţia lor la dezvoltarea ştiinţei: celebrul om de cultură Regiomontanus; Episcopul din Ratisbon cel care a reformat calendarul; Johannes Kepler care a descoperit legile mecanice care au dus la formarea sistemului nostru solar; cunoscutul astronom danez Ticho Brahe; Jerome Cardan, medic, filosof şi mistic; Pierre Gassendi, unul din marii matematicieni ai vremii; Philip Melancthon, unul din pionierii Reformei sau John Flamsteed faimos astronom al Curţii Regale engleze.
Perioada modernă
Din secolul al 18-lea şi până în zilele noastre s-au deschis perspective nebănuite astrologiei; o nouă viziune asupra acesteia plecând de la cunoştinţele clasicilor a ajuns să lărgească paleta domeniilor în care astrologia se vădea a fi de un real folos. Afinitatea gândirii moderniste cu lucrurile nebănuite pe care le putea oferi astrologia a făcut ca aceasta din urmă să fie abordată, din ce în ce mai mult, de către oamenii de ştiinţă. Astfel, un număr impresionant de mare de cercetători au continuat să lucreze fără odihnă şi să devoaleze legăturile nebănuite dintre astrologie şi medicină. De multe ori, munca acestora nu a depăşit cercul de colegi sau de prieteni, dar cercetările lor au continuat tradiţia clasică întregind munca străluciţilor înaintaşi.
La începutul anului 1900, germanul Alex Berhor a lansat periodicul care purta denumirea de Zodiacus. Au urmat curând Revista de Astrologie (Die Astrologische Rundshau) şi Buletinul Astrologic (Die Astrologischen Blätter) . Fiecare număr al acestor periodice includeau articole în care se vorbea despre legătura dintre boală şi influenţa astrelor.
În 1914, dr. Friederich Feerhow a publicat articolul Medalion Astrologic (Die mediainishe Astrologie) în care pentru prima oară un medic dădea o interpretare ştiinţifică ideii de astrologie medicală şi explica, în acelaşi fel, legătura dintre astrologie şi sănătate. Dr. Feerhow prezenta, de asemenea, şi o suită de studii de caz, însoţite de harta astrologică, fiind astfel unul dintre pionierii cercetării în domeniul astro-diagnozei medicale.
În 1926, baronul Herbert von Köckler care era medic ca profesie, publica Astrologia – altceva decât un fapt empiric (Astrologie als Erfahrungsweissenschaft) , în care, pe baza statisticilor vremii, a încercat să demonstreze că cercetarea în domeniul astrologiei are o bază ştiinţifică şi nu empirică.
Dr. Karl Bayer, îşi prezenta disertaţia cu tema Problemele fundamentale ale Astrologiei ( Die Grundprobleme der Astrologie – 1927) în care spunea că este posibil ca astrologia să ducă la capăt ceea ce nu a putut termina ştiinţa. Totodată, Bayer mai spunea că rolul astrologiei este veriga dintre lumea materială şi psihologie.
Olga Friefrau, medic şi profesor universitar, a început în 1928, primele studii care vizau relaţia dintre astrologie şi psihoterapie. Astfel, în cartea sa, publicată în acelaşi an, Lumea experienţei interioare este reprezentată de astrologie (Die innerseelische Erfahrungswelt am Bilde der Astrologie), punea de acord vocabularul şi corespondenţele dintre astrologie şi psihologie.
Dr. Agoston Terres descoperea în 1974 faptul că tranzitul planetelor producea variaţii şi în câmpul magnetic al pământului. El a arătat, de asemenea, că aceste variaţii sunt statistic legate de apariţia simptomelor unor boli, de crime şi alte fenomene, aparent fără nici o explicaţie.
Cu un an înainte, Michel Gauquelin publica Influenţele cosmice asupra comportamentului uman (Cosmic Influences on Human Behavior), tradusă şi apărută la Editura Divya, în 1995. Era prima carte serios documentată; cercetările din domeniul medical erau corelate cu vocaţia profesională sugerată de tema natală a unui nativ. El a studiat temele natale a peste 25.000 de persoane şi a observat că anumite planete influenţează profesia sau un talent anume, atunci când sunt conjuncte cu Ascendentul sau când se află în elevaţie. Astfel, probabilitatea ca Marte să fie conjunct cu Ascendentul sau într-o poziţie culminantă, cum se întâmplă în cazul atleţilor, este de 50 000 până la 1 000 000. Prin munca sa, Gauquelin a validat ştiinţific ipoteza conform căreia există o relaţie insurmontabilă între macro şi microcosmos, între planete şi comportamentul uman.
În prezent
Astăzi, în multe ţări, între medicină şi astrologie există doar un aspect formal deoarece mulţi oameni de ştiinţă consideră astrologia o pseudoştiinţă care nu are ce căuta în aula academică.
Totuşi în Tibet, astrologia şi medicină sunt încă studiate împreună. Interesant este că deşi învăţăceii într-ale astrologiei tibetane sunt prea puţin interesaţi de medicină, studenţii la medicină sunt extrem de atraşi de persepctiva conexiunii dintre astrologie şi medicină.
Horoscopul tibetan descrie viaţa persoanei pe când astrologia occidentală descrie personalitatea nativului bazându-se doar pe informaţiile furnizate de harta natală. De asemenea, medicii tibetani apelează la astrologia medicală pentru a determina cea mai bună perioadă pentru administrarea diverselor forme de tratament sau forţa vitală a pacientului şi spiritul vital cotitidian sunt determinate de semnul animalului natal. Cuvântul tibetan pentru stea/astru este...karma şi de aceea ei cred despre karma fiecăruia că este scrisă în stele.
Astrologia occidentală a cunoscut un adevărat riviriment odată cu intrarea lui Pluto în Săgetător, când aşa cum stă bine unui semn al adevărului şi al dreptăţii, mulţi medici şi cecetători s-au văzut nevoiţi să accepte că există şi alte faţete ale medicinii – terapiile alternative. Foarte mulţi au înţeles cât este de importantă găsirea unor soluţii, pe alte căi decât cele medicale, mai ales explorând relaţiile noastre cu cosmosul. Iar lumea modernă este tot mai tentată să ridice vălul ignoranţei şi să aprecieze relaţia cu stelele şi cu planetele dintr-o perspectivă mult mai profundă.
Pământul în mişcarea sa de revoluţie în jurul Soarelui configurează o circumferinţă pe care astrologii şi astronomii au împărţit-o în douăsprezece secţiuni. Noi numim acest cerc aparent, zodiac. Când ne referim la semnul nostru zodiacal vorbim de fapt despre locul în care se afla Soarele în momentul naşterii. Această informaţie vorbeşte de fapt despre o anume secţiune numită şi semn zodiacal, în plan orizontal, în orbita pe care se mişcă Soarele şi pe care astronomii au denumit-o eliptică. Porţiunea dintre Tropicul Racului şi Tropicul Capricornului este ca o centură în care linia Ecuatorului se păstrează ca un fir roşu. Această bandă cu o circumferinţă de 360 de grade este împărţită în 12 sectoare de cerc a câte 30 de grade unde fiecare sector de cerc reprezintă un anumit semn zodiacal. Este ceea ce noi cunoaştem deja, cercul zodiacal. Altfel spus: zodiacul se defineşte ca fiind orbita pământului împărţită în douăsprezece porţiuni egale, pentru că fiecare secţiune sau semn, are strict 30 de grade: 30 x 12 = 360 de grade.
Zodiacul începe de la gradul 0 Berbec şi defineşte poziţia Soarelui care traversează Ecuatorul prin punctul vernal, la echinocţiu (în emisfera nordică sau boreală) la 23 martie a fiecărui an şi care semnifică debutul primăverii ca anotimp şi spunem că Soarele a intrat în Berbec. El parcurge cele 30 de grade ale Berbecului, apoi intră în Taur, în Gemeni, în Rac ş.a.. La fel, Soarele părăseşte emisfera nordică prin punctul autumnal, la 23 septembrie, când trece în emisfera sudică sau australă. Astfel că la 360 de grade, în ultima secundă din zodia Peştilor, Soarele a parcurs întreg cerul zodiacal, adică a încheiat o perioadă de revoluţie.
Simbolurile zodiacului sunt simboluri complexe care acoperă o arie vastă de aspecte şi asocieri. Din punct de vedere psihologic, vorbim despre 12 imagini arhetipale esenţiale, cum le numesc Brigitte Hamann în Cele douăsprezece arhetipuri şi Fritz Riemann în Psihanaliză şi astrologie, şi dintre care există în noi ca reprezentări scop sau ca o imagine conducătoare. Plecând de la Soare, semnul cel mai familiar pentru noi, cei din vechime au lucrat cu ceea cea ce mulţi cunosc, zodiacul tropical. Dacă priviţi harta lumii veţi vedea că Ecuatorul este flancat, de o parte şi de cealaltă, de Tropicul Racului şi de Tropicul Capricornului, aflate, primul la 23 grade N faţă de linia Ecuatorului şi respectiv, 23 de grade S. În schimb, cei mai mulţi astrologi lucrează astăzi cu ceea ce numim zodiac sideral, un sistem corect din punct de vedere ştiinţific.
Când vorbim despre astrologia medicală, trebuie să înţelegem că cele douăsprezece semne zodiacale sunt în relaţie cu cele douăsprezece părţi ale corpului, fiecare regiune anatomică fiind guvernată sau stăpânită astfel de către un semn. De exemplu, Berbecul guvernează capul şi faţa, Taurul- gâtul şi ceafa, Racul – partea superioară a trunchiului şi sânii ş.a. Semnul în care se găseşte planeta în momentul naşterii, reprezintă modul sau tipul de energie care o influenţează. De exemplu, Soarele în zodiac reprezintă vitalitatea. Primăvara când ajunge în Berbec, vom vedea că regiunea anatomică cea mai energică este capul, psihicul, plouă cu idei, facem planuri, fericirea de a comunica cu natura este maximă. Dacă în acelaşi timp cu Soarele se află şi Marte în Berbec, avem deja două semne de foc a căror energie se amplifică reciproc. Spunem că Soarele este combustat de energia marţiană şi de aici un dinamism enorm care se poate traduce medical prin dureri de cap bruşte, o inflamaţie a oricărei zone a capului sau a feţei cum ar fi un abces dentar sau o nevralgie de trigemen, dureri de urechi ş.a.. La aceste lucruri facem referire atunci când vorbim despre energia în acţiune a unei planete.
Când ne apucăm de studiul unei teme natale urmărim trei obiective:
● structura geometrică a spaţiului sau locul în care se afla persoana în momentul naşterii
● poziţia planetelor în momentul naşterii
● structura geometrică a spaţiului sau locul în care se afla persoana în momentul naşterii
● poziţia planetelor în momentul naşterii
● aspectele dintre planete în acel moment.
Harta astrală este intersectată de o verticală numită orizont dar căreia astronomii îi spun meridian. Când ne naştem, o parte a corpurilor cereşti se văd, altele sunt dincolo de linia orizontului şi nu se văd. Această verticală este ca o coloană vertebrală a cărei capete se pierd în univers, dar ce este important, este că ea împarte virtual, Pământul în două. Cu această verticală harta se divide în douăsprezece case astrologice, numerotarea lor începând de la Ascendent adică de la răsărit, spre Descendent, spre apus.
Semnele zodiacale de pe orizontală, şi casele astrologice de pe verticală, reprezintă două sisteme de valori fundamental diferite şi interpretările adiacente acestora.
Axa orizontală sau axa semnelor reprezintă conştientul şi cele douăsprezece regiuni anatomice ale corpului, fiecare semn guvernând o asemenea regiune.
Axa verticală sau axa caselor astrologice reprezintă expresia în plan fizic şi factorii implicaţi care ne afectează sănătatea.
Axa orizontală sau meridianul împarte harta astrală în 2 părţi:
· Partea cu Ascendentul, care se numeşte orientală
· Partea cu Descendentul, care se numeşte occidentală.
Axa orizontală şi cea verticală, împart harta astrală în 4 sectoare sau cadrane cum mai sunt numite:
· Primul cadran este cuprins între Ascendent şi Fundul Cerului, adică nocturn şi oriental, şi durează de la miezul nopţii până la răsăritul Soarelui.
· Al doilea cadran se formează de la Fundul Cerului la Descendent, nocturn şi occidental, şi durează de la apusul Soarelui la miezul noţii.
· Al treilea cadran se formează între Descendent şi Mijlocul Cerului, occidental şi diurn, durează de la amiază până la apusul Soarelui.
· Al patrulea cadran se formează de la Mijlocul Cerului şi Ascendent, diurn şi oriental, durează de la răsăritul Soarelui până la amiază.
În acest cadru evolueză planetele, care în fapt, reprezintă principiul dinamic al temei astrale. Planetele reprezintă, după cum spune Liz Green în Analiza psihologică a horoscopului, forţele de transmitere a ideilor aflate în zodiac care se materializează în realitatea pământeană. Pe de altă parte, ele reprezintă forţele organice de structurare a sistemului nostru solar, la care participăm inconştient.
Fiecare planetă simbolizează un anumit principiu modelator individual care comportă funcţii specifice. Astfel că interacţiunea dintre poziţia semnului zodiacal şi câmpul de acţiune a unei planete reprezentată de aspecte, comportă o infinitate de modulaţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu